APĂRARE: România sigură, România capabilă
Obiective fundamentale și măsuri pentru o nouă politică națională de apărare și securitate
Premiză
În mandatul meu România nu va fi nicio secundă în situația veunui conflict armat. Garantez pacea României. Pentru aceasta, într-un context geopolitic profund deteriorat, România are responsabilitatea de a-și asuma rolul de garant regional al securității și de a se transforma într-un stat cu o capacitate reală de descurajare și răspuns militar, proporțională cu amenințările și cu statutul său de membru UE și NATO.
Obiectivul I: Reformarea profundă a Armatei Române și asigurarea capacității de luptă reale, prin următoarele Măsuri:
- Operaționalizarea rapidă a unei noi arhitecturi de planificare strategică, condusă de CSAT, care să definească prioritățile de dezvoltare militară ale României în context aliat și național.
- Eliminarea blocajelor birocratice în dotarea forțelor armate, printr-o procedură specială de achiziții strategice, supravegheată direct de CSAT.
- Adaptarea structurii de forțe la realitățile războiului modern: investiții în capacități de luptă aeriană, navală și cibernetică, cu accent pe interoperabilitate NATO.
- Creșterea efectivelor armatei printr-un program național de atragere a tinerilor, cu beneficii educaționale, profesionale și financiare competitive.
- Punerea în practică a Art 118, alin 2, din Constituția României, privitor la pregătirea populației, a economiei și teritoriului pentru apărare, printr-un nou sistem de formare.
Obiectivul II: Dezvoltarea unei industrii de apărare naționale moderne, competitive și integrate în rețelele europene și NATO, prin următoarele Măsuri:
- Crearea unui consorțiu național de industrie de apărare, cu participarea companiilor de stat, a sectorului privat și a investitorilor strategici străini.
- Introducerea conceptului de „companie strategică”, care să beneficieze de sprijin guvernamental în cercetare, dezvoltare și export.
- Redefinirea rolului Romarm: transformarea în platformă de integrare de tehnologii militare avansate, în parteneriat cu institute de cercetare și universități tehnice.
- Atragerea marilor producători occidentali în proiecte comune de producție pe teritoriul României, cu transfer real de tehnologie.
- Alinierea la inițiativele europene de apărare (EDF, PESCO) prin propunerea unor proiecte lider de către România în domenii unde avem tradiție sau potențial (dronistică, muniție, sisteme de comandă-control).
Obiectivul III: Creșterea capacității de reacție în situații de criză și întărirea protecției populației prin următoarele Măsuri:
- Modernizarea infrastructurii critice de apărare civilă și militară – baze, depozite, spitale militare, adăposturi.
- Crearea unei rețele naționale de protecție civilă integrată, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru reacție rapidă la dezastre naturale sau atacuri hibride.
- Elaborarea unui plan de comunicare strategică în situații de criză, cu instruirea publicului pentru scenarii de urgență.
- Înființarea unui comandament național de reziliență, care să coordoneze politicile publice în fața amenințărilor neconvenționale (cibernetice, biologice, energetice).
- Reformarea sistemului de mobilizare generală, cu accent pe claritate legislativă și colaborare între armată, guvern și industrie.
Obiectivul IV: Profesionalizarea și motivarea resursei umane din domeniul apărării prin următoarele Măsuri:
- Crearea unui sistem de carieră atractiv pentru militari și civili, cu rute profesionale competitive și predictibile.
- Majorarea salariilor și beneficiilor pentru personalul din structurile operative și din zonele de risc, cu accent pe merit și competență.
- Introducerea unui sistem unificat de evaluare a performanței, pentru promovare meritocratică și eliminarea stagnării în funcții.
- Realizarea unui program național de educație militară în licee și universități, voluntar, cu rol de familiarizare a tinerilor cu valorile apărării.
- Dezvoltarea unui centru național de excelență în leadership militar, în parteneriat cu NATO și aliații regionali.
Obiectivul V: Consolidarea poziției României în arhitectura de apărare NATO și noua dinamică europeană de apărare prin următoarele Măsuri:
- Creșterea contribuției României la misiunile NATO și UE, în special în regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest.
- Propunerea în cadrul NATO a unei inițiative pentru apărarea consolidată a flancului estic, cu România ca punct de sprijin principal.
- Atragerea pe teritoriul național a unor facilități strategice suplimentare NATO (comandamente, baze logistice, centre de pregătire).
- Participarea activă la formularea Strategiei de Securitate Europeană, cu obiectivul de a menține complementaritatea NATO-UE.
- Construirea unei capacități autonome românești de analiză strategică, care să ofere expertiză decidenților civili și militari din România și din cadrul alianțelor.
Decalog de apărare
România are nevoie urgentă de o politică de apărare adaptată realităților secolului XXI. Din acest motiv, ca Președinte al României, voi cere tuturor responsabililor din domeniul apărării următoarele:
- Să pregătească România pentru orice tip de conflict: convențional, cibernetic, hibrid.
- Să creeze o armată capabilă să descurajeze, nu doar să reacționeze.
- Să trateze industria de apărare ca pe un motor economic și strategic al Țării.
- Să redevină armata o școală de caracter și competență, cu atractivitate pentru tineri.
- Să consolideze poziția României ca lider regional de securitate în zona Mării Negre.
- Să colaboreze strâns cu SUA și aliații europeni pentru dezvoltarea de capacități comune.
- Să integreze tehnologia de vârf în toate aspectele forței armate: AI, drone, comunicații securizate.
- Să pună apărarea civilă și protecția populației în centrul strategiei de securitate națională.
- Să facă apărarea parte a identității naționale moderne, nu doar un domeniu tehnic.
- Să întărească încrederea cetățenilor în armată, prin transparență, eficiență și rezultate.