EDUCAȚIE, CERCETARE, CULTURĂ, CULTE: România deșteaptă și inspirată de cultura tradițională

Premiză

Rolul președintelui este, în viziunea mea, acela de garant al valorii educației, nu un simplu manager de sistem. Aceste valori sunt cele care se întemeiază pe moștenirea noastră culturală, religioasă și umanistă. Valorile națiunii izvorăsc din cultură și credință, se îmbogățesc prin cercetare și se transmit prin educație. De aceea aceste domenii trebuie tratate împreună. Realitatea crudă este că risipim cu nonșalanță cel mai important patrimoniu național: inteligența nativă a copiilor noștri. Vom lua măsuri radicale pentru ca acest lucru să înceteze.

Educația și cultura nu mai sunt azi văzute în societate ca fiind elementele cheie ale succesului în viață, ceea ce duce la mutații sociale importante, precum căutarea, la nivelul societății, a divertismentului în locul producerii de bogăție materială și spirituală. Dorința de a fi educat tinde să fie înlocuită cu superficialitatea, adesea valorizată social în detrimentul solidității intelectuale. Fenomenul e accentuat de generalizarea fenomenului diplomelor fără acoperire în pregătirea reală, de privilegiere a formei în detrimentul fondului. Creșterea rapidă a mobilității ocupaționale, viteza apariției noilor meserii, ce ca școala nu doar să răspundă cerințelor piețelor muncii, ci mai ales să le intuiască. Soluții există: ele cer o recentrare pe fundament, o exigență sporită și o întărire instituțională a universităților. Într-o lume în care principalul pericol îl reprezintă obezitatea informațională, educația din România trebuie să întărească discernământul cetățenilor. Intervenția statului și a președintelui vor avea ca obiectiv aducerea în conștiința publică a certitudinii că educația este o dinamică societală, cea mai sigură investiție la nivel individual și societal pentru prosperitate.

Obiectivul I: Întărirea transferului de cunoaștere prin aducerea modernizării în sala de clasă și nu doar o modernizare birocratică, prin legi și norme niciodată aplicate

Esența unei educații de înalt nivel este profesorul. Vom refonda sistemul de educație pe baza autorității intelectuale, profesionale, comportamentale și morale a profesorului. Axarea educației trebuie făcută în jurul definirii rolului esențial al profesorului în sala de clasă și în afara ei, în societate. Esența este formarea inițială și continuă a profesorilor, de care se va ocupa o structură administrativă de elită. „Sistemul” de educație va veghea că profesorii din România transmit elevilor cunoaștere reală, adevărurile imuabile ale științelor și umanioarelor, nu efecte de modă, ideologii sau așa-zise „competențe” care în realitate ascund goluri abisale în cunoașterea lumii:

Conținuturi fundamentale: științe (matematică, fizică, chimie, biologie) pentru a avea o cultura științifică demnă de secolul XXI, umanioare (limbă română și limbi străine, geografie, istorie, economie) pentru comunicare de înalt nivel și cultura generală, arte, cultură și sport pentru a forma tineri ancorați în particularitatea noastră culturală.
Metodă: valoarea cunoștințelor este redusă fără asocierea lor cu o metodă intelectuală care conferă tinerilor un sistem axiologic solid. Capacitatea de a integra și conecta informația e cu atât mai importantă în contextul abundenței informaționale de azi.
Experiență emoțională pozitivă a învățării: elevul învață și ceea ce profesorul este, nu doar ceea ce profesorul știe. Bombardamentul emoțional al tinerilor este, azi, fără precedent. De aceea rolul esențial al profesorului de a deveni un reper și furnizor al emoțiilor pozitive asociate învățării devine crucial. Acest aspect, tot mai important în viața profesională a cadrelor didactice, trebuie recunoscut ca esențial și format, ameliorat și răsplătit pe măsura importanței sale.
Capacitatea de operaționalizare a învățării: odată cu cunoașterea dobândită în contextul unor metode eficiente și experiențe emoționale pozitive trebuie construit în tineri capacitatea lor de a folosi cele acumulate pentru rezolvarea unor probleme complexe și variabile în timp, proprii situaților din viața reală.

Obiectivul II: Atingerea potențialului maxim al fiecărui copil

Risipim cu nonșalanță cel mai important patrimoniu național: inteligența nativă a copiilor noștri. Vom lua măsuri radicale pentru ca acest lucru să înceteze.

Fiecare copil va beneficia de îndrumare educațională și proceduri de descoperire a potențialului: statul va prelua sarcina financiară a formării intelectuale a copiilor în funcție de aptitudinile, capacitățile și alegerea fiecăruia, până la nivel de master. Aceasta NU este o cheltuială, ESTE O INVESTIȚIE.
Măsuri pentru eliminarea abandonului școlar: abandonul școlar poate fi eliminat prin intervenție locală. Vor fi puse în practică un complex de măsuri de încurajare, dar și sancționare, a părinților și autorităților locale pentru o intervenție eficientă.
Măsuri pentru pregătirea suplimentară: esența este ieșirea din ipocrizie. Pregătirea suplimentară (remedială sau pentru excelență, comun numită „meditații”) va fi scoasă la lumină și va fi recunoscută realitatea: în nicio țară profesorul de la clasă nu poate furniza individualizat toate cunoștințele necesare fiecărui elev. Împreună cu creșterea calității transferului de cunoaștere la clasă, e nevoie să privim cinstit sistemul de educație paralel, de care azi beneficiază doar cei mai bogați: meditațiile, și să-l facem disponibil și celor cu resurse reduse. Statul va acorda vouchere de meditații și reduceri de impozite pentru părinții care aleg să ofere copiilor pregătire suplimentară. Profesorii care vor livra cunoaștere suplimentară declarată vor beneficia de ușurarea poverii administrative odată cu o fiscalizare justă a activității.
Aducerea educației aproape de copii: realitatea secolului al XXI-lea este că mintea copiilor este online. Împreună cu Comisia Europeană vom obliga rețelele de socializare (tiktok, instagram, facebook etc) să furnizeze conținut educațional personalizat tinerilor (sub forma, de exemplu, a 30 de secunde de conținut educațional la fiecare 5 minute de scrolling).
Punerea urgentă și radicală în practică a rutelor educaționale profesionalizante: învățământul profesional -cu accente pe învățământul dual- va fi pilon de bază al sistemului de învățământ.

Obiectivul III: Consolidarea arhitecturii instituționale

Universităților li se va acorda un grad sporit de autonomie, în paralel cu verificarea calității educației și utilizării fondurilor publice pentru dezvoltarea de domenii relevante. Va fi strict interzisă orice formă de ideologizare a universităților, care trebuie să rămână apolitice.

Autoritățile locale vor fi responsabilizate suplimentar referitor la infrastructura și rețeaua unităților de învățământ preuniversitar și vor putea să participe la ameliorarea calității și salarizării cadrelor didactice, în vederea atragerii în învățământ a celor mai buni studenți.

La nivel central vor fi gestionate formarea inițială, formarea continuă, definirea unei părți semnificative a programei școlare, alocarea resurselor financiare și controlul calității.

Lupta împotriva drogurilor va fi în centrul atenției sistemelor de siguranță publică, educație, sănătate și judiciar.

Decalogul prezidențial pentru educație

Profesorul în centrul educației – Reformăm rolul profesorului ca vector al cunoașterii, al metodei și al echilibrului emoțional în clasă.
Educație ancorată în cunoaștere solidă – Reintroducem exigența în predarea științelor, umanioarelor și culturii, pentru o generație cu discernământ.
Dezvoltarea capacității de gândire integrată – Într-o lume cu exces de informație, cultivăm metoda, logica și discernământul.
Învățare cu impact emoțional pozitiv – Profesorii vor fi formați și recompensați pentru capacitatea lor de a transforma învățarea într-o experiență umană autentică.
Nicio inteligență risipită – Fiecare copil va beneficia de îndrumare și investiții în funcție de potențialul său, până la nivel de masterat.
Combaterea abandonului școlar și a consumului de droguri – Măsuri locale ferme, adaptate, pentru a păstra toți copiii în sistemul educațional. Măsuri naționale radicale împotriva consumului de droguri: prevenție, depistare, tratament și sprijin post-cură pentru evitarea recidivei.
Legalizarea și sprijinirea pregătirii suplimentare – Meditațiile devin transparente, sprijinite prin vouchere și stimulente fiscale.
Educația acolo unde sunt copiii – Impunem platformelor sociale să contribuie activ cu conținut educațional personalizat.
Universități autonome și responsable, formare profesională valoarizată social și financiar – Sprijinim excelența academică și a formării profesionale pentru toate meseriile, fără ingerințe ideologice sau politice.
Responsabilitate partajată – Statul, autoritățile locale și comunitatea lucrează împreună pentru infrastructură, salarizare și calitate educațională. Niciun buget un va fi promulgat fără resurse suficiente pentru educația tuturor copiilor României.

CERCETARE: „Minți libere, rezultate valoroase”, România meritului științific și a inovației fără birocrație

Premiză

România are cercetători valoroși, dar prea des descurajați de birocrație, lipsa predictibilității și risipa resurselor. E timpul ca performanța reală, ideile curajoase și rezultatele utile societății să primească banii publici — nu rețelele de interese și proiectele „fără urmări”. Birocrația sufocă creativitatea. Criteriile formale ascund lipsa de conținut. E momentul unui nou început: în România, cercetarea va fi un domeniu în care doar munca și meritul vor conta.

Obiectivul I: Banii urmează meritul științific

Măsuri concrete:

Finanțare competitivă reală: Proiectele de cercetare vor fi finanțate exclusiv prin competiții bazate pe evaluare internațională, transparentă și independentă.
Evaluatori străini, anonimizare totală: Introducerea evaluării „blind peer-review” și obligativitatea ca evaluatorii să fie în majoritate externi, pentru a elimina rețelele de favoruri.
Creșterea bugetului pentru granturi: Minimum 1% din PIB pentru granturi de cercetare până în 2030.
Premierea performanței: Granturi individuale de excelență pentru cercetători români cu publicații în top 10% reviste științifice internaționale.

Obiectivul II: Stop birocrație – Start cercetare

Măsuri concrete:

Formulare unice și digitale: Toate proiectele de cercetare vor avea un set unic de documente digitale, simplificat la maximum.
Tăiem hârtiile, nu ideile: Eliminarea rapoartelor de activitate narative la fiecare 6 luni; înlocuirea cu un rezumat științific anual evaluat extern. Birocrații învață particularitățile cercetării, un cercetătorii învață birocrație.
Zero cerințe inutile: Eliminarea cerințelor de tip: semnături multiple, adeverințe duplicat, tabele cu „număr de pagini” etc. Totul se face online, o singură dată.

Obiectivul III: Tineri cercetători, bine plătiți și bine formați

Măsuri concrete:

Granturi speciale pentru tineri doctoranzi și postdoc: 25% din bugetul național de cercetare alocat exclusiv acestora.
Revenirea în țară a creierelor plecate: Program de repatriere a cercetătorilor români din diaspora, cu granturi mari și autonomie deplină.
Creșterea salariilor în cercetare: Asigurarea unui nivel salarial motivant în institute și universități pentru performanță dovedită.
Mobilitate națională și internațională: Susținerea schimburilor între centre de cercetare și crearea de rețele științifice regionale și europene.

Obiectivul IV: Cercetare pentru societate

Măsuri concrete:

Finanțare pentru soluții concrete: Crearea unui fond de cercetare aplicativă pentru sănătate, educație, energie, agricultură și digitalizare.
Lansarea programului „Cercetare pentru comunități”: Granturi pentru proiecte care implică direct cetățeni, autorități locale, ONG-uri.
O platformă de popularizare științifică națională: Un canal public dedicat cercetării românești, în parteneriat cu TVR și mediul academic.

Decalogul cercetării

Cercetarea românească trebuie să fie liberă, meritocratică și bine plătită.
Banii publici se dau doar pe bază de rezultate, nu pe pile sau relații.
Evaluarea proiectelor se face profesionist, de experți internaționali.
Tinerii cercetători sunt sprijiniți prioritar.
Birocrația dispare. Lucrurile simple rămân simple.
Cercetarea are un scop: cunoaștere, progres și soluții pentru societate.
Nicio interferență politică în știință.
Se finanțează ideile originale, nu simple compilații.
Comunitățile științifice sunt parte a deciziilor.
România devine țară de cercetare, nu doar de testare.

CULTURA – ROMÂNIA RĂDĂCINILOR VII ȘI A DEMNITĂȚII CULTURALE

Premiză

O națiune care își risipește cultura își pierde busola istorică și identitatea. România are un patrimoniu cultural excepțional, dar nu întotdeauna pus în valoare cu demnitate, coerență și responsabilitate. Cultura nu este divertisment, nu este instrument de propagandă, ci este coloana vertebrală a memoriei și viitorului unei țări. În fața globalizării accelerate, România trebuie să fie suverană cultural, capabilă să-și protejeze valorile, limba, creațiile și reperele.

Obiectiv: Asigurarea continuității culturale și întărirea demnității identitare a României

România trebuie să își regăsească în cultură sursa echilibrului, a coeziunii sociale și a verticalității morale. Vom apăra cultura națională de trivializare și o vom pune în slujba educației și prestigiului României. Recunoaștem și sprijinim spiritul avangardist al culturii și facem din România deschizător de drumuri în inovația culturală.

Măsuri concrete:

Protejarea patrimoniului cultural construit și imaterial, prin alocări bugetare strategice și prin parteneriate cu comunitățile locale și Biserică.
Crearea Fondului Național pentru Restaurarea și Activarea Patrimoniului, care va finanța reabilitarea monumentelor istorice, a caselor memoriale și lăcașurilor de cult.
Modernizarea sistemului muzeal și de biblioteci – acces digital, itineranțe culturale, parteneriate cu școlile.
Sprijinirea artelor vii (teatru, muzică clasică, dans popular, cinematografie istorică) care conservă și transmit valorile românești, împreună cu avangarda creativă.
Promovarea simbolurilor identitare ale României în spațiul public, în școli și în diplomația culturală.
Întărirea rolului Institutului Cultural Român prin transformare sa în Institutul Culturii Române ca vector al identității culturale românești în diaspora, instrument de popularizare a inovației și avangardei culturale românești, inclusiv în a fase față tendințelor de diluare culturală.
Diseminarea limbii române în spațiul public, mass-media și online, mai ales către tinerii români născuți în străinătate.
Sprijinirea tradițiilor autentice și a meșteșugurilor, nu ca folclor de paradă, ci ca sursă vie de continuitate.
Depolitizarea instituțiilor culturale – directorii de instituții vor fi numiți pe criterii de competență, nu de apartenență ideologică.
Crearea „Anului Brâncuși”, „Anului Eminescu” etc. – campanii naționale de redescoperire a marilor repere culturale românești, cu rol educativ.

Decalogul politicii culturale

Cultura română este o resursă strategică de suveranitate și identitate.
Cultura nu este ideologie, ci inovație, memorie vie și spirit creator.
Limba română este sanctuarul nostru național.
Cultura trebuie protejată de trivializare, kitsch și relativism.
Patrimoniul este o responsabilitate colectivă, nu o povară bugetară.
Creația artistică trebuie încurajată când servește demnitatea umană și valoarea.
Instituțiile culturale trebuie conduse de competență, nu de ideologie.
România rurală este tezaurul viu al tradiției românești și trebuie revitalizată cultural.
Arta educă, nu doar distrează. Cultura este temelia civismului.
Rolul statului este să facă România să inspire prin inovația culturii sale, nu să finanțeze copierea de mode trecătoare.

Culte – România educată în credință și demnitate

Premiză

Într-o societate tot mai grăbită și fragmentată, cultele religioase rămân repere de stabilitate, înrădăcinate în istorie, comunitate și identitate. Ele sunt, de secole, locuri ale educației morale, ale coeziunii sociale și ale speranței. Rolul cultelor nu este politic, ci formativ și comunitar, iar acest rol trebuie nu doar recunoscut, ci și cultivat în mod responsabil de către stat.

Educația nu înseamnă doar acumulare de informații, ci și formarea caracterului. De aceea, colaborarea între școală, familie și Biserică, respectând neutralitatea religioasă a statului, este nu doar legitimă, ci necesară pentru creșterea generațiilor cu discernământ moral, responsabilitate și sens.

Statul român are datoria de a păstra echilibrul între libertatea religioasă și neutralitatea instituțiilor, dar și de a sprijini funcționarea cultelor ca actori esențiali în educație, solidaritate socială și patrimoniu cultural.

Obiectivul I: Sprijinirea cultelor ca parteneri educaționali în formarea caracterelor

Educație religioasă de calitate, opțională și respectuoasă: Predarea religiei în școli va rămâne o opțiune liberă a părinților și elevilor, conform Constituției și deciziilor CCR, cu standarde ridicate de calitate pedagogică, respect interconfesional și profesionalism.
Pregătirea profesorilor de religie: În parteneriat cu facultățile de teologie și ministerul educației, se vor stabili criterii clare de selecție, formare continuă și evaluare a cadrelor didactice care predau religia.
Programe comune pentru educația morală: Sprijin pentru proiecte care implică școala, familia și comunitățile religioase în formarea valorilor morale (cinste, respect, solidaritate, responsabilitate).

Obiectivul II: Cultivarea patrimoniului spiritual și cultural al cultelor

Protejarea și restaurarea patrimoniului religios: Alocări dedicate pentru restaurarea lăcașurilor de cult de importanță istorică și culturală, în parteneriat cu autoritățile locale și naționale, indiferent de confesiune.
Digitalizarea arhivelor și bibliotecilor religioase: Proiecte comune cu universitățile și institutele de cercetare pentru digitizarea și valorificarea patrimoniului spiritual și cultural al cultelor.
Promovarea turismului spiritual: Dezvoltarea circuitelor de pelerinaj și turism cultural religios în parteneriat cu autoritățile de turism, ca sursă de dezvoltare locală.

Obiectivul III: Rolul social al cultelor în sprijinirea celor vulnerabili

Sprijinirea inițiativelor sociale ale cultelor: Statul va încuraja parteneriate cu cultele care oferă sprijin pentru persoane vulnerabile (bătrâni, orfani, dependenți, persoane fără adăpost), prin co-finanțare și simplificarea accesului la fonduri.
Centre educaționale și de consiliere morală: Încurajarea inițiativelor cultelor de a deschide centre de consiliere familială, educație parentală și prevenție a abandonului școlar.
Dialog interconfesional pentru coeziune socială: Promovarea unui cadru de dialog între culte pentru proiecte comune, în special în regiunile multietnice și multiconfesionale.

Decalogul politicilor referitoare la culte

Religia rămâne opțională în școli, conform deciziilor CCR, dar susținută ca formă de educație morală și spirituală.
Profesorii de religie vor fi bine pregătiți, evaluați și respectați.
Statul încurajează colaborarea școală–familie–Biserică în formarea caracterului.
Se susține restaurarea și protejarea patrimoniului religios românesc.
Se digitalizează bibliotecile și arhivele cultelor pentru cercetare și acces public.
Se dezvoltă turismul spiritual și cultural ca motor economic local.
Statul sprijină financiar acțiunile sociale ale cultelor.
Se creează centre educaționale și de consiliere sprijinite de culte.
Se promovează dialogul între religii pentru coeziune socială și pace civică.
Statul rămâne neutru religios, dar recunoaște și sprijină rolul public al cultelor.