EXTERNE: România respectată, România influentă

Obiective fundamentale și măsuri pentru o nouă politică externă, de securitate și apărare a României

Premiză

România este un stat membru al UE și NATO plasat în contact imediat cu surse de tensiuni geopolitice cronice și obligat să utilizeze responsabil instrumentele tradiționale de politică externă și să creeze altele noi. Politica externă a României se ghidează încă după „Pactul de la Snagov” din 1995. E momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României.

Obiectivul I: Consolidarea poziției strategice a Țării, prin următoarele Măsuri:

Capitalizarea optimă a relației strategice cu SUA pentru transformarea României, după modelul Japoniei și Coreei de Sud, în statul cel mai puternic și mai prosper din regiunea Balcanilor și a Mării Negre.
Profilarea graduală a Țării noastre, cu precădere în dialog cu aliații fundamentali, drept un broker de pace, adică un contributor direct și creativ la regăsirea echilibrelor geopolitice afectate de conflictele în curs sau potențiale.
Aprofundarea actualelor alianțe ale României cu partenerii strategici din UE și NATO, prin alinierea acestor parteneriate la interesele comune din zona extinsă a Mării Negre.
Participarea deplină a României la formularea adaptată a politicii de securitate și apărare a UE, într-o viziune complementară cu NATO, și la amplificarea și consolidarea unei industrii europene de apărare, la care țara noastră să participe prin platformele productive proprii.
Creșterea prestigiului internațional al României, prin coerență, credibilitate și predictibilitate a politicii noastre externe, de securitate și apărare, dar și prin aplicarea sistematică a unei strategii de diplomație culturală, executată, sub ghidajul Ministerului de Externe, de către Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Institutul Limbii Române, asociate MAE printr-un protocol interinstituțional multianual.

Obiectivul II: Maturizarea politicii externe față de Republica Moldova, prin următoarele Măsuri:

Înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui „unionism al politicilor”, care să traducă unitatea de limbă, cultură și istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educație și cultură, până la dezvoltare regională și energie, trecând prin infrastructură și stimularea antreprenoriatului.

Sincronizarea politicilor noastre monetare în vederea posibilei adoptări în comun, la momentul potrivit, a monedei euro. Aprofundarea integrării spațiilor economice ale celor două țări, prin consolidarea statutului României ca principal investitor în Republica Moldova, prin deschiderea graduală a accesului companiilor mixte la serviciile publice de garantare și regarantare a investițiilor și la programe dedicate de stimulare a creării de firme noi (Start-up Nation “Ștefan cel Mare”) și prin invitarea Republicii Moldova să devină acționar al Băncii de Investiții și Dezvoltare, recent creată.

Profilarea Țării noastre, în UE și NATO, drept expertul prin excelență în toate problematicile privind Republica Moldova și ocuparea, în aparatele celor două organizații, a pozițiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chișinăul.
Crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România și Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic și de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înființarea de catedre de limba română în mari universități din întreaga lume.
Transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înțeles ca instrument al ambelor țări de promovare în comun a culturii românești.
Înlocuirea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorții universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universități românești prestigioase etc.

Obiectivul III: Amplificarea și intensificarea razei de proiecție a intereselor naționale, prin următoarele Măsuri:

Ocuparea în structurile UE și NATO a unor poziții corespondente cu statutul Țării noastre și utilizarea acestor funcții pentru modelarea politicilor aliate și europene în funcție de experiența și așteptările României.
Definirea de către MAE și confirmarea în CSAT a unor strategii regionale pe 10 ani, cu precădere pentru regiunile Balcanilor, zonei extinse a Caucazului și Asiei Centrale, Africii Subsahariene, Asiei de Sud-Est și Americii Latine, înțelese ca arii de proiecție naturală sau tradițională a intereselor și influenței noastre, printr-un set integrat de politici, finanțat corespunzător.
Consolidarea aparatului diplomatic al Țării noastre, inclusiv prin redeschiderea unor misiuni diplomatice și consulare, prin motivarea adițională a diplomaților aflați la misiune în spații de interes prioritar și prin prioritizarea diplomației economice, înțeleasă ca sursă de producere de PIB național în afara Țării.
Optimizarea activității MAE prin deblocarea plafonării de facto a finanțării anuale de la bugetul de stat, creșterea numărului de diplomați, în special în domeniul consular, implementarea strategiei existente de ierarhizare a misiunilor diplomatice și motivarea adițională a personalului MAE care optează pentru misiuni în spații importante dar dificile.
Amplificarea exponențială a numărului de burse universitare dedicate spațiilor de interes politic și economic privilegiat pentru România și transformarea acestor instrumente academice în investiții pe termen lung și, deopotrivă, în mijloace de a stimula o migrație a creierelor către România.

Obiectivul IV: Creșterea capacității diplomației române de a servi interesele exportatorilor și investitorilor români, prin următoarele Măsuri:

Definirea de către Președintele României a diplomației economice drept obiectiv fundamental al oricărui ambasador, pe baza unei strategii specifice validate înainte de plecarea la post și a unor planuri anuale de acțiuni supuse unui control de execuție.
Echilibrarea logicii eminamente politice a Reuniunii Anuale a Diplomației Române prin introducerea în programul evenimentului a unor acțiuni relevante de natură economică, organizate împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României și cu asociațiile antreprenoriale din domeniile strategice ale Țării noastre.
Realizarea unor vizite externe a Președintelui României cu precădere împreună cu misiuni economice și includerea sistematică în programul acestor vizite a unor forumuri de afaceri.
Creșterea numărului de atașați economici, astfel încât în spații de importanță fundamentală pentru România să funcționeze birouri economice cu personal multiplu iar în țările cu potențial să existe cel puțin un asemenea post.

Obiectivul V: Ameliorarea capacității diplomației române de a sprijini interesele diasporei românești, prin următoarele Măsuri:

Extinderea rețelei consulatelor de carieră ale României, proporțional cu amploarea diasporei românești.
Amplificarea numărului școlilor publice sau a altor instituții unde se predă limba română și cultura Țării noastre, prin acorduri bilaterale cu statele care beneficiază de prezență românească semnificativă și prin stimularea în continuare, inclusiv prin finanțare de la bugetul de stat, a implicării în acest domeniu a bisericilor și a altor forme asociative românești prezente în diaspora.
Stimularea spiritului antreprenorial al diasporei românești prin programe dedicate creării de noi afaceri în România a celor mai ingenioși dintre românii care trăiesc în afara țării.
Sprijinirea candidaturii membrilor diasporei la poziții politice sau administrative în țările unde trăiesc, prin organizarea de evenimente de pregătire în domenii specifice, precum comunicare politică, gestiunea unei campanii electorale etc.

Decalog de politică externă

România nu are încă politica externă pe care o merită cetățenii ei cei mai activi și cei mai ambițioși. După trei decenii de dezvoltare accelerată, în parteneriat cu UE sau, din 2007, în interiorul ei, România este încă mai puțin decât ar putea și ar trebui să fie.

Din acest motiv, voi cere tuturor angajaților Ministerului Afacerilor Externe, de la ministru până la cel mai tânăr atașat diplomatic, să ducă la îndeplinire câteva obiective foarte clare:

Să aducă politica externă a României la nivelul de performanță al economiei naționale. În absolut necesar ca diplomația noastră trebuie să se pună în serviciul expansiunii internaționale a companiilor românești.
Să trateze diaspora noastră ca parte integrantă a națiunii române, protejându-i drepturile și sprijinind, unde și când va fi cazul, procesul de repatriere a celor care doresc să revină în România.
Să aducă relația economică cu SUA la nivelul raporturilor noastre politice și din domeniul securității, promovând Statele Unite ca principal investitor străin în România, cu precădere în domeniul tehnologiilor de vârf.
Să facă din Republica Moldova o prioritate, oriunde ar servi România ca diplomați. Republica Moldova trebuie adusă rapid la același nivel de dezvoltare și prosperitate ca România, activând toate instrumentele de sprijin românești și europene disponibile.
Să crească exponențial influența României în vecinătate. Țara noastră este azi economia cea mai importantă din regiunea sa geografică și, prin urmare, trebuie să devină statul cel mai relevant din Europa de Sud-Est, de la Dunăre la Egee, și de la Marea Neagră la Marea Adriatică.
Să contracareze influența nocivă a Rusiei, în toate spațiile de interes pentru noi și aliații noștri, și să aducă o contribuție relevantă la găsirea unei păci juste și durabile a războiului din Ucraina. În egală măsură, să asigure participarea țării noastre la procesul de reconstrucție și de consolidare democratică a Ucrainei, pe măsura efortului de sprijin făcut de România de la începutul invaziei ruse.
Să contribuie la definirea viitorului Uniunii Europene, înțeleasă ca un pol geopolitic autonom și ca o sursă de standarde economice, sociale și politice pentru întreaga lume. UE se găsește azi la o răscruce, iar România are vocația și răspunderea de a contribui la reprofilarea globală a Europei.
În interiorul NATO, să devină un stâlp al securității euroatlantice, un bastion al contracarării revizionismului rusesc și un producător relevant de arme și de soluții de securitate.
Să revină, cu un activism regăsit, în spațiile de prezență și influență tradiționale ale României: Orientul Mijlociu, Magreb și Africa. Intensificând politica de burse, dinamizând exporturile și consolidând investițiile noastre în regiune, România trebuie să își refacă rețelele de prestigiu și influență din aceste spații.
Să beneficieze, prin parteneriatele strategice existente și prin unele noi, de ponderea economică și de relevanța economică sporită ale Asiei și Americii Latine, înțelese în egală măsură ca piețe de expansiune pentru companiile noastre și ca surse de investiții străine în România.