REFONDAREA STATULUI PRIN ETICĂ: Statul trebuie să spună adevărul
Un stat etic – fundamentul unui nou contract social

 

Azi, Statul Român dirijează și conduce viețile oamenilor într-o măsură mult exagerată față de nivelul de libertate dorit de noi toți. De aceea Statul Român trebuie refondat, iar aceste alegeri prezidențiale sunt momentul bun pentru a o face.

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 ne arată clar că Statul Român nu mai e capabil să garanteze siguranța cetățenilor săi, încercați de pandemie, agresiunea Rusiei în Ucraina, inflație și depopularea țării, ne mai arată că statul a ronțăit prea mult din libertatea românilor de a controla deciziile statului și nu mai e capabil să ne ofere certitudinea apartenenței la o națiune puternică și unită.

Siguranța, controlul vostru asupra statului, certitudinea apartenenței la o națiune puternică sunt cele trei elemente cheie pe care le propun.

Toate acestea pentru că Statul Român a pierdut busola eticii, busola moralității, busola dreptății și busola, mai ales, busola adevărului.

România are potențialul de a fi o țară bogată, mare și relevantă, cu PIB de 1000 de miliarde de euro (azi suntem la 350 de miliarde), dar Statul Român își tratează cetățenii -creatorii de bogăție materială și spirituală- ca un stat mic, cu PIB de 100 de miliarde de euro. De aceea e momentul ca noi, aici, acasă și acum, să gândim și să acționăm pentru a face România mare și puternică.

Refondarea statului trebuie făcută pe baza adevărului. Din adevăr trebuie să izvorască o justiție care să servească oamenii și o interacțiune a lor cu statul care să le ofere certitudinea că vocea lor contează. De aceea propun, în acest capitol fondator al programului meu prezidențial, ideile fondatoare ale unui stat etic, care nu-și minte cetățeanul, un stat just și eficient în comunicarea cu oamenii.

1. Statul ca sursă de moralitate

Statul trebuie să fie, înainte de toate, oglinda valorilor în care trăim. Statul trebuie să fie un izvor etic, un izvor al bunului simț, nu doar un administrator de politici publice. De la stat pornește moralitatea unei societăți – fie una sănătoasă, fie una coruptă.

2. Relația dintre cetățeni reflectă comportamentul statului

Dacă statul minte, abuzează și încalcă demnitatea cetățeanului, societatea va deveni coruptă iar relațiile dintre oameni se vor strica. Tot așa cum peștele de la cap se strică, relațiile dintre români se strică de la conducători. Un stat care nu respectă cetățeanul nu poate cere respect. Un stat care tratează oamenii cu suspiciune nu poate construi încredere. Gradul uriaș de neîncredere din societatea românească provine dintr-un adevăr simplu: statul nu are încredere în propriii cetățeni. Ne tratează ca pe potențiali delicvenți, nu ca pe oameni cinstiți.

3. Fiecare decizie publică transmite un mesaj etic

Modul în care statul reglementează, comunică și acționează transmite valori. Astăzi, guvernările sunt obsedate de calcule electorale, dar ignoră întrebarea fundamentală:
„Ce mesaj moral transmitem oamenilor prin fiecare decizie?”
Când ridici taxele fără să îmbunătățești serviciile, când acorzi privilegii nemeritate, când tolerezi doctoratele plagiate sau hăituiești disproporționat oameni fără apărare, transmiți dispreț, inechitate și lipsă de onoare. Statul în fruntea căruia îndrăznesc să vă cer încrederea să ajung nu va accepta aceste lucruri.

4. Adevărul – temelia unei societăți sănătoase

Voi spune adevărul – tot adevărul – despre anularea alegerilor din 2024, în primele 30 de zile de mandat. Nu pentru istorie, nu din calcul politic. Ci pentru că doar adevărul vindecă o națiune rănită și divizată.
Adevărul spus – despre mineriade, despre abuzuri, despre eșecuri – este condiția însănătoșirii noastre colective.

5. „Adevărul vă va elibera”

Isus Hristos spune: „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera.”
Acest principiu este valabil și în politică. Adevărul spus eliberează, vindecă, așază lucrurile în ordine. Nu trebuie să fii credincios ca să recunoști forța adevărului. Eu cred în adevăr și voi construi un stat care spune adevărul – chiar și când doare. Nu promit miracole rapide, dar direcția va fi clară încă din prima zi: cinste, adevăr, responsabilitate. Așa cum scrie în Tratatul privitor la Uniunea Europeană, avem obligația să ne „INSPIRĂM din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei, precum și libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept”.

6. Refondarea statului începe cu reforma morală

Refondarea statului, necesară azi, nu înseamnă doar concedieri de funcționari, reduceri bugetare sau implementarea PNRR. Acestea sunt necesare, dar nu suficiente. Refondarea statului are sens doar dacă este construită pe valori etice solide. Fără cinste, adevăr și respect pentru cetățean, orice reformă va eșua. Cinste, adevăr, respect e mesajul pe care statul îl va da oamenilor cu mine ca președinte.

7. Nimeni nu vorbește despre reforma morală a statului

Niciun contracandidat nu abordează frontal această problemă. Poate ei nu o văd. Poate ei nu o simt. Poate ei nu îndrăznesc. Poate lor nu le dă mâna să vorbească, pentru că sunt prizonierii unor grupuri. Eu o spun clar: fără etică, statul nu mai are legitimitate.

8. Voi gândi ca cetățean, nu ca șef

Ca președinte, nu voi fi un conducător care va privi de sus, ci voi fi primul supus legilor țării.
Voi cântări fiecare decizie cu cântarul omului simplu.
Dacă promovează cinstea și responsabilitatea, o voi susține.
Dacă transmite un mesaj moral greșit, o voi bloca.
Pentru că un stat care-și servește cetățenii, ghidat de busola noastră morală nu poate fi înfrânt niciodată.

JUSTIȚIA: România dreaptă, ca fundament al unui stat etic

Premiză
În ciuda progreselor din ultimii ani, sistemul de justiție din România continuă să fie inaccesibil multora, mai ales celor fără resurse financiare. Oamenii care au drepturi prevazute in felurite legi se afla adesea in imposibilitatea de a le exercita in practica, iar sistemul judiciar nu e perceput ca un mecanism de incredere care sa rezolve aceste probleme.  In plus, instanțele și parchetele se confruntă cu o criză acută de personal. Promovările „pe loc” și faptul ca multi magistrati indeplinesc deja conditiile de pensionare (magistratii se pot pensiona dupa doar 25 de ani de vechime, fara a exista si o conditie corelativa de atingere a unei varste pentru pensionare) sunt doar câteva dintre problemele majore ale sistemului. Impunitatea magistraților și centralizarea puterii la vârful instanțelor si parchetelor amplifică aceste dezechilibre. E nevoie de reforme urgente pentru a reconstrui încrederea în sistemul judiciar și a-l face accesibil tuturor cetățenilor.

Obiectivul I: Acces mărit la dreptate, care să nu depindă de banii fiecăruia
Măsuri concrete:

1. Implementarea unui sistem național de asistență juridică gratuită, disponibil pentru persoanele cu venituri mici și medii, care să ofere consultanță juridică în orice moment al procedurilor legale, indiferent daca ele se desfasoara in fata administratiei sau a organelor judiciare.
2. Subvenționarea costurilor procesuale pentru persoanele cu venituri reduse, printr-un fond special creat la nivelul Ministerului Justiției.
3. Digitalizarea completă a instanțelor și parchetelor pentru a reduce costurile și durata al proceselor. Se vor implementa platforme online pentru depunerea documentelor, accesul la dosare și desfășurarea ședințelor de judecată, acolo unde este posibil.
4. Reducerea taxelor judiciare pentru proceduri standard, cu excepția cazurilor de mare complexitate, pentru a le face accesibile și celor cu resurse mai limitate.

Obiectivul II: Politică de resurse umane bazată pe merit și eficiență
Măsuri concrete:

1. Reformarea procesului de selecție și promovare a magistraților, implementând un sistem bazat exclusiv pe evaluări obiective și transparente de performanță. Toate posturile vacante – de executie si de conducere – vor fi ocupate pe baza unui concurs public deschis.
2. Eficientizarea unui sistem de evaluare periodică a magistraților pe baza competenței profesionale și integrității, cu sancțiuni clare pentru performanțele slabe sau comportamentele neetice.
3. Crearea unui program de formare continuă pentru judecători și procurori, care să includă cursuri de actualizare legislativă și management al instanțelor. Acest program va fi obligatoriu și va include evaluări anuale.
4. Atragerea tinerelor talente în sistemul judiciar prin burse pentru studii de drept, stagii de pregătire în cadrul instanțelor și a parchetelor, și prin crearea unui cadru stimulativ pentru tinerii avocați sau magistrați.

Obiectivul III: Eliminarea impunității de facto a magistraților prin aducerea corupției judiciare la DNA
Măsuri concrete:

1. Crearea unei unități speciale în cadrul DNA pentru investigarea actelor de corupție comise de magistrați, cu competente exclusive în investigarea plângerilor împotriva acestora.

Obiectivul IV: Cooperare internațională sporită, în vederea concentrării pe corupție, trafic de ființe, trafic de droguri și aducerea în țară a celor condamnați
Măsuri concrete:

1. Consolidarea parteneriatelor internaționale cu instituții precum Interpol și Europol, pentru a facilita schimbul de informații și colaborarea transfrontalieră în combaterea crimei organizate.
2. Îmbunătățirea procedurilor de extrădare și colaborare judiciară internațională, pentru a aduce în țară persoanele condamnate sau suspecte de fapte grave, care se află în afaceri internaționale.
3. Participarea activă la programe internaționale de prevenire a traficului de persoane și droguri, pentru a proteja cetățenii români și a combate rețelele internaționale de criminalitate organizată.
4. Implementarea unui sistem de urmărire a fugitivilor internaționali, printr-o colaborare directă cu autoritățile de profil din alte state.

Decalogul Justiției

1. Egalitatea în fața legii: Orice cetățean are dreptul de a beneficia de aceleași condiții și proceduri judiciare, indiferent de resursele financiare.
2. Transparența completă: Toate actele procesuale și administrative vor fi transparente, pentru ca cetățenii să aibă acces ușor la informațiile legale.
3. Integritatea magistraților: Magistrații trebuie să fie exemple de onestitate, fără să fie influențați de presiuni externe sau interese personale.
4. Accesul rapid la justiție: Fiecare cetățean trebuie să poată rezolva disputele în mod eficient și rapid, fără a fi nevoie să suporte costuri financiare excesive.
5. Combaterea corupției în sistemul judiciar: Corupția nu va fi tolerată în sistemul de justiție, iar cei vinovați de astfel de fapte vor fi sancționați sever.
6. Respectul drepturilor fundamentale: Fiecare proces va respecta drepturile fundamentale ale părților implicate, inclusiv dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.
7. Reformarea permanentă a sistemului judiciar: Justiția va fi în continuă reformă, pentru a se adapta la schimbările sociale și economice ale societății.
8. Protecția victimelor: Victimele infracțiunilor vor beneficia de protecție și sprijin în fața autorităților, inclusiv în cazul violenței domestice și traficului de persoane.
9. Încredere publică în sistemul judiciar: Justiția va lucra pentru a construi și menține încrederea publicului, printr-o administrare corectă și imparțială a legii.
10. Colaborarea internațională: România va colabora activ cu alte state și organizații internaționale pentru a combate crimele transfrontaliere, inclusiv corupția, traficul de ființe și droguri.

DIGITALIZAREA, TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI, INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ: România eficientă, digitalizarea ca mijloc de comunicare transparent între cetățean și stat

Premiză

Deși România are un sector al tehnologiei informației foarte bine dezvoltat și cu un potențial important, el este încă mult prea focalizat pe servicii de outsourcing. Gradul de digitalizare al serviciilor publice și al întreprinderilor mici și mijlocii este încă mult prea redus. Inteligența artificială are potențialul de a genera schimbări socio-economice importante, iar România trebuie să se poziționeze pentru a fi un beneficiar al acestor schimbări. România va fi un avocat al inovării și libertății, nu al reglementărilor care încorsetează.

Obiectiv I: Susținerea sectorului tehnologiei informației

1. Creșterea intensității și profesionalismului sprijinului pe care Ministerul de Externe îl acordă firmelor de tehnologia informației pentru accesul pe piețele externe, atât cele occidentale cât și cele din țări în plină dezvoltare din zone cum ar fi Africa sau Asia.
2. Eliminarea constrângerilor birocratice inutile din programele de sprijin a inovării, finanțate din fonduri publice, structurale sau PNRR, care duc în prezent la un grad mare de ineficiență a acestor programe. Adaptarea acestora pentru a sprijini în mod real inovarea bazată pe tehnologie, inclusiv în domeniul tehnologiei informațiilor și inteligenței artificiale.

Obiectiv II: Creșterea gradului de digitalizare al serviciilor publice și al întreprinderilor mici și mijlocii

1. Adoptarea bunelor practici ale unor țări cum ar fi Estonia, care au un grad semnificativ mai bun de digitalizare al serviciilor publice decât România. Asigurarea unei competiții reale în licitațiile publice pentru servicii de digitalizare, astfel încât cele mai competente companii românești din domeniu să poată participa la aceste licitații;
2. Asigurarea continuității funcționării Hub-urilor de Inovare Digitală, prin alocarea de fonduri publice în complementaritate cu fondurile europene existente, pentru a crește gradul de digitalizare al IMMurilor, condiție necesară pentru ca acestea să poată adopta cu succes tehnologiile de inteligență artificială;

Obiectiv III: România trebuie să devină un beneficiar, nu un perdant, ar transformărilor generate de inteligența artificială (IA)

1. Asigurarea, prin instrumentul de trimitere spre reexaminare în parlament a legilor trimise spre promulgare, că legislația română creează un mediu propice și predictibil pentru întreprinzători și pentru dezvoltarea firmelor, inclusiv celor din tehnologia informațiilor și inteligență artificială;
2. Poziționarea României, atât prin ceea ce oferă în mod real întreprinzătorilor din IA, cât și prin campanii derulate de Ministerul de Externe, ca un loc propice pentru startup-urile de IA, inclusiv cele care se refugiază din SUA în Europa ca urmare a instabilității generate de președintele Trump;
3. Susținerea activă de către diplomația românească a eforturilor de dereglementare de la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în domeniul IA și al domeniilor care afectează mediul de afaceri;
4. Sprijinirea firmelor românești din domeniul roboticii inteligente (inclusiv cele care dezvoltă drone) sau al cibersecurității bazate pe IA, în contextul creșterii alocărilor bugetare europene pentru domeniul apărării;