Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația
Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația
cu grația
unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski încălțată cu stiletto…
Există totuși speranță, președintele Iohannis promițând recent organizarea
concursurilor ”ca la carte”. Să vedem însă despre ce ”carte” e vorba.
Chiar dacă lucrurile sunt foarte simple, niciun
politician nu le explică, în schimb toți își fac PR pe seama acestei chestiuni
fundamentale. Nu le explică pentru că, în opacitatea cețoasă, pot fi făcute
orice mișculații, pe care ei, politicienii, știu să le ambaleze în fraze
meșteșugite din care nu pot să lipsească “depolitizare”, “bun profesionist”, “concurs corect”,
“menegiment profesionist” și alte baliverne. Așadar, fiat lux!
Singura nevoie a
societății pe care politicienii trebuie să o satisfacă e să avem directori buni.
Directori cu știință de carte și pedagogie, gospodari, cu autoritate în fața
corpului profesoral, părinților, elevilor, primarului, inspectorului școlar
general și a comunității.
Restul e
periferic: vârsta, sexul, etnia, apartenența politică nu trebuie să intereseze și
nici nu e legal să intereseze pe cineva. E de o ipocrizie grețoasă să ceri
directori care să nu fie membri ai
vreunui partid politic: apartenența politică e un drept garantat prin
Constituție și nu poate fi luat directorilor decât tot prin Constituție. Nu apartenența
la un partid e problema, ci condiționarea accesului la funcție de apartenența
la un partid. Dar pe cine mai interesează logica astăzi?
Rețineți așadar: singurele elemente care trebuie să fie
corect legiferate sunt:
- a) calitatea omului și
- b) absența mijloacelor de
a condiționa accesul în funcția de director de apartenența politică
A: Ce am făcut eu pentru a mă asigura că, indiferent de ceea ce
se înâmplă la nivel local în cele vreo 8000 de concursuri (proces greu de
controlat de vreun organism central), directorii vor fi de calitate?
Simplu:
- prin legea 1/2011 am
condiționat înscrierea la concursul de director de “membership” în “corpul naţional de experţi în management
educaţional” (art. 256, Legea 1/2011, idee preluată din raportul comisiei
Miclea). - Ulterior, prin ordin al ministrului dat în baza Legii 1 (OMECTS
nr. 5549/6.10.2011) am dispus ca cei care îndeplinesc criterii de calitate relevante
să fie incluși în corpul experților, să beneficieze de formări relevante din
fonduri europene (pusesem deoparte vreo 10 milioane de euro pentru asta) pentru
ca mai apoi să aibă calitatea necesară pentru a coduce o școală.
Subliniez că, oricât
ai fi de intransigent și de informat, e imposibil de controlat de către
minister modul de desfășurare al celor 8000 de concursuri: nu poți să urmărești
dacă pila preotului din satul X e mai capabilă ca pila șefului de post, ai în
schimb datoria să te asiguri că toți candidații, indiferent de sistemul PCR
(pile, relații, cunoștințe) căruia îi aparțin, sunt de calitate.
Cum a fost,
ulterior, deturnată această măsură?
Destul de simplu, fără modificarea legii: guvernul
plagiatorului Ponta, prin ordinul OMECTS 4838/2012, semnat Andronescu, a
denaturat toate criteriile de calitate stabilite de mine, perimțând și nulităților
accesul în “corpul experților” în care, de-acum, erau prezenți și oameni
capabili și oameni slab pregătiți.
B: Ce am făcut pentru a
mă asigura că accesul la funcție nu e condiționat de apartenența politică?
Simplu
conceptual:
- am evitat ca politicul să impună directorul de sus în jos,
pe verticala de putere ministru-inspector școlar general, legiferând
organizarea concursului pentru director de jos în sus, de către consiliul de
administrație al școlii, din care fac parte profesori (6 din 13 membri),
reprezentanții părinților (3 din 13 membri), și ai primăriei (1 din 13 numit de
primar și 3 din 13 numiți de Consiliul Local). E limpede că într-o asemenea
compoziție în care toți cei interesați sunt reprezentați, e aproape imposibil
de impus un director pe criterii politice. E vorba de (art. 257 și 258 din
Legea 1/2011, inspirat de raportul comisiei Miclea). - În plus, fapt esențial, am prevăzut că în caz de
vacantare a postului, devine director o persoană numită de consiliul de
administrație, adică din nou de jos în sus, mult mai greu de influențat pe
criterii politice.
De ce anume e importantă această ultimă prevedere? Pentru
că una din șmecheriile des utilizate pentru a avea directori cu cheie politică
în spate constă în a aștepta ca mandatul directorului (obținut prin concurs,
sub un guvern de culoare politică diferită) să expire, și numirea ”temporară”,
dar care în realitate dura cât dura și sprijinul politic al respectivului, de sus în jos, de către inspectorat, adică,
în practică, de filiala locală a unui partid.
Cum au fost deturnate
aceste prevederi legale?
Simplu:
- Prin OUG 49/2014 (semnată de Ponta/Pricopie în 2014) și
ulterior confirmat de OUG 96/2016 (Cioloș/Dumitru) au schimbat legea în sensul
organizării concursului de către inspectorat. E, practic, echivalent cu
organizarea concursului de filiala locală a partidului de guvernământ, deci
politizare garantată. - Prin același OUG 49/2014, semnat de Ponta și Pricopie, au
transferat numirea directorilor intermari de către inspectorat, în realitate de
filiala locală a partidului de guvernământ. De menționat că OUG 96/2016 care
putea să corecteze aceste lucruri nu a făcut-o.
Câteva concluzii:
- Soluția corectă azi este o revenire la varianta originară
a Legii 1/2011 pentru că dacă se organizează concursuri de directori conform
legii actuale, condiționarea accesului la funcția de director de apartenența
politică e ga-ran-ta-tă. - Așa cum am arătat mai sus Legea 1/2011 prevedea cu
precizie cea mai bună soluție pentru a ne asigura că cei care participă la
concurs sunt de calitate și că este imposibilă condiționarea accesului la
funcția de director de apartenența politică. Conform Legii 1/2011 se asigură
reprezentarea în comisia de concurs a celor interesați de bunul mers al școlii:
profesori, părinți, primărie. - Responsabili de modificările prin OUG ale Legii 1/2011
sunt binomurile Ponta/Pricopie și Cioloș/Dumitru, aceștia din urmă aducând
modificări minore răului făcut de OUG semnat Ponta/Pricopie. Consider că OUG 96/2016
(Cioloș/Dumitru) a ratat șansa de a repara ceea ce stricase Ponta. - Îi îndemn pe habarniști, așa cum se dovedește a fi când vorbește despre educație domnul vicepremier Barna, să se abțină de la comentarii publice și de
la reinventarea apei calde și să pună mâna să citească legislațiem că nu e
greu. Aceste lucruri spuse de vicepremier, nu de un wanabe de opoziție, introduc confuzie.
În rezumat:
- Legea 1/2011 pe care am lăsat-o în urmă, împreună cu ordinele
de aplicare, garanta accesul la concurs al oamenilor de calitate, indiferent de
simpatia lor politică, prin selecția și formarea lor în corpul național de
experți în management educațional. - Tot Legea 1/2011 mai garanta, prin organizarea
concursului de către consilul de administrație al școlii, că influența politică
a verticalei de putere ministru-inspector e minimă și că interesul profesorilor,
părinților și a finanțatorului (primăria) primează. - Guvernul Ponta a transformat simfonia Legii 1/2011 într-o
manea proastă: - prin semnătura lui Andronescu a permis intrarea în corpul
experților și a oamenilor slab pregătiți iar - prin OUG 49/2014 a decis organizarea concursurilor, de
facto, de filiala județeană a partidului de guvernare
În ceea ce-i privește pe copiii voștri, îmi pare rău că
în loc să aibă numai directori bunii în ultimii 10 ani, selectați în baza Legii
1/2011, unii dintre ei au avut parte de directori proști, numiți de partid. Nu
uitați însă că fix părinții copiilor voștri i-au votat pe cei care au intoxicat
educația din România.
În ceea ce mă privește pe mine… și eu am copii. Și voi
continua să scriu despre ceea ce am făcut bun și alții au distrus, pentru că,
într-o zi, și copiii mei vor căuta pe google să vadă ce a făcut tatăl lor din onoarea unei demnități publice. Nu am niciun chef ca eu, care am dat singura
lege care într-adevăr scotea politicul din școli, să fiu pus în aceeași oală cu
cei care au distrus tot. Și nu, nu voi cruța pe nimeni, aviz amatorilor de
aventuri legislative în educație.
|
Legea 1/2011 min. Funeriu, com. Miclea, variantă |
Legea 1/2011 în forma actuală (modificată prin |
|
Art. 257 (1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă |
Articolul 257 (1) Funcția de director și de director adjunct se ocupă prin concurs public |
|
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director |
(2) Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se realizează prin Modificare
|
|
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie |
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management Modificare
|
|
(4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de |
(4) Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ |
|
Art. 258 (1) Consiliul de administraţie stabileşte comisia de |
Articolul 258 (1) Inspectoratul școlar numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției Modificare
|
|
(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului |
(2) Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea |
|
(3) Consiliul de administraţie validează rezultatele |
(3) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar validează Modificare
|
|
(4) Modelul-cadru al contractului de management este |
(4) Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este Modificare
|
|
(5) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi |
(5) Directorul/directorul adjunct al unității de învățământ de stat poate fi Modificare
|
|
(6) Directorul unităţii de învăţământ particular şi |
(6) Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi |
|
(7) În condiţiile vacantării funcţiei de director, până |
(7) În cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din Modificare
|
|
|
(8) Inspectorul școlar general emite decizia de numire în funcția de Introdus
|