Despre Viitor. Cu V mare

Citind textele lui bin Laden găsite de americani, textul lui Tony Blair și
observând și trăind, ca martor direct de 30 de ani, ce se întâmplă în lume, mi se pare destul de
probabil scenariul de mai jos. Pe care, dacă vă interesează să îl înțelegeți,
vă invit să îl citiți cu o hartă la îndemână. Vă mai invit să porniți de la
premisa că conceptul statelor-națiune, despre care cei din generația mea nici măcar
nu s-au gândit că ar putea fi schimbat vreodată, e o invenție nouă și aproximativ
funcțională doar în Europa și America de Sud (o prelungire a Europei). Spun „aproximativ
funcțională” în Europa pentru că se vede cu ochiul liber tendința de tribalizare,
prin exacerbarea recentă a sentimentului apartenenței la vreo „minoritate” arbitrar
definită.

Mai luați în
considerare că în Africa, unde colonialismul a încercat să definească
state-națiune, echilibrele sunt foarte fragile, iar frontierele, desenate pe
hartă, mai puțin importante decât apartenența la un trib sau altul. Așadar:

• în Asia
  și Africa se coace o federalizare pe criterii religioase. Mi se pare inevitabil
  ca din Afghanistan până în Maroc să se formeze un califat musulman. Nu îmi e
  clar cum se vor împăca suniții cu șiiții, dar în direcția asta mergem. Nu am
  niciun dubiu că Europa, de la Marea Neagră la Atlantic, va fi o anexă a acestui
  califat. Turcia, dacă nu va putea prelua puterea în acest califat, va rămâne pe
  margine și va fi pentru califat ceea ce Elveția e pentru Uniunea Europeană.

• Statele
  Unite și Canada vor deveni leagănul unei noi orânduiri, bazate pe wokism și belemism, care
  va dăinui până ce resursele vor seca. Probabil vreo 50 de ani, cât a fost și
  termenul de garanție al comunismului. Filmul Idiocracy e cea mai fidelă
  reprezentare a ceea ce va fi acolo.

• Țările
  din America de Sud se vor prăbuși sub povara infracționalității interne și vor
  fi, economic, subjugate de China. Vor fi un fel de sclavi moderni ai Chinei.

• China
  va domina Japonia, iar Asia de sud-est va fi un uriaș parc de distracții pentru
  chinezi, o destinație de concedii și nimic mai mult.

• Africa,
  hmmm, greu de prezis, dar cred că partea din Africa ce nu va fi înglobată în
  califat va fi economic încălecată de China și, politic, posibil să ajungă la o
  formă de federalizare supervizată de chinezi. Nu m-ar mira dacă din acea parte
  a lumii va veni o nouă dinamică politică, dominantă peste 100-200 de ani.

Lumea, așa cum o
cunoaștem noi acum în Europa, nu va mai exista. Copiii noștri vor asista
neputincioși la prăbușirea civilizației noastre, pentru că i-am format cu sârg la cea
mai în vogă meserie: căutători ai propriei identități. Vom avea mii de teze de doctorat despre multiplele identități și zero despre inginerie. Vor fi conduși de lideri
slabi, formați prin cafenele și săli de clasă aseptice, de sisteme educaționale
experte în „starea de bine”. Lor li se vor opune lideri formați în văgăunile din
munții Asiei, care au luptat cu arma în mână și cuțitul la brâu, iar întâlnirea lor va fi o reeditare a întâlnirii lui Arhimede cu soldații și… „Noli turbare
circulos meos!” pentru că noi și copiii noștri prețuim viața confortabilă mai
presus de orice. Cei care ni se opun nu dau doi bani pe ea.

E ceva nou în ce
spun? Nu, nu e. E încă o buclă a oscilațiilor prin care specia umană își vede
de drumul ei. Individual, pentru fiecare dintre noi, va fi un dezastru. Frumoasa
noastră societate de azi (echitabilă, incluzivă, flower-power)… va fi doar o pagină de istorie care îi va
plictisi pe elevii de clasa a VII-a din anul 2352. Și care nu vor învăța în
niciuna din limbile Europei de azi.